Ian Anderson a fost mereu un personaj complet atipic în peisajul rock-ului mondial. În ciuda imaginii excentrice, vibrante şi extrovertite pe care o prezintă pe scenă, în afara ei el este un om paşnic şi echilibrat, care nu abuzează de droguri, nu este afemeiat şi nici nu face activism politic.
A dus și duce încă, alături de Jethro Tull şi în cariera sa solo paralelă, o cruciadă artistică în plină evoluţie, reușind să împletească originalitatea componistică și complexitatea interpretativă, satisfăcând în mod superb provocările rock-ului progresiv. Cred că este genial, şi nu cred că exagerez!